Pachet Suflet fragil, suflet puternic

O minunăție de carte

Suflete captive este prima carte pe care am citit-o de la Dama de treflă. Mereu am avut impresia că nu rezonez cu subiectele alese de această autoare, şi poate că aşa este în mare parte, dar cartea aceasta a ajuns unde trebuie. Prin cinci poveşti aparent simple a reuşit să îmi provoace nişte sentimente greu de descris.

"Suflete captive" este o carte de ficțiune ce cuprinde cinci povești despre cinci probleme fundamentale din societatea noastră. Sunt scrise în cuvinte simple pentru a-ți deschide ochii către realitatea dureroasă de care ești înconjurat, emoția care răzbate dintre rânduri nu o să te lase indiferent.

Am adorat foarte mult aceste povești, foarte reale si care iti dau si de gândit🥺

Excelenta!

O carte foarte buna!

Deși nu foarte lung, este un roman complex, complicat, menit să te amețească la început, dar care, pe parcurs, se lasă îmblânzit și înțeles.

În primul și în primul rând vă voi spune că mi-a plăcut la nebunie felul în care curge textul. Fluiditatea exprimării și armonia frazelor. Nu, nu sunt fraze scurte. Sunt fraze melodioase pe care nu te mai saturi să le citești. Totul pare atât de firesc și atât de simplu. Să nu credeți că stă la îndemâna oricui să scrie așa! Simplitatea se construiește și arta melodiei unui text necesită talent, pasiune, geniu. Deci da, clar mi-a plăcut stilul!

Romanul "Amnezia" al Cristinei Lincu este valoros (şi) prin înţelepciunile pe care le dezvăluie, lucruri de mulţi ştiute, însă ignorate sau uitate. Ioana, investită de Ana cu responsabilitatea dificilă de a o duce la locul în care s-a petrecut accidentul, cugetă: „Cine era ea să o judece?" Povestea pe care autoarea o narează este desprinsă din viață, cu imprevizibilul ei inerent. Adevărul este povestit abia spre final prin intermediul lui Radu. Este remarcabil cât de subţire e linia dintre realitate şi plăsmuire; cititorul nu ştie când se găseşte în planul real sau când este introdus în imaginar, în viziunile Anei – astfel scriitoarea ne ţine mereu atenţi. Este inevitabil să nu-ţi pui întrebarea: este Ana o femeie uşor manipulativă, instabilă emoţional, un caz special sau contextul în care trăieşte, anumiţi factori (singurătatea, pierderea părinţilor şi depresia aferentă…) o fragilizează atât de mult încât devine o victimă uşoară a unui bărbat experimentat şi steril emoţional ca Radu Lumină? Ce pot afirma fără reţineri este că Cristina Lincu dă dovadă de o cunoaştere adâncă a vieţii, de o capacitate de înţelegere extraordinară a femininului cu părţile sale robuste şi sensibile, de o deosebită disponibilitate de a sonda sufletul femeii în momentele sale de pierzanie şi dedică această carte „tuturor acelor femei pentru care viața este o luptă fără de sfârșit”

Amn3zia este un roman dens, cu un personaj feminin delicat, dar afectat de o boala grea, o suferinta care o desira interior, care o imparte intre real si imaginar, intre viata si vis, intre adevar si fabulatie, aparand astfel doua femei, doua vieti, doua posibile fete ale aceluiasi adevar.

Un volum tulburător ce te poartă pe valurile sentimentelor și se joacă cu rațiunea omului. O carte despre soartă. Despre soarta femeii. „[…] sunt și e suficientă dovadă a nașterii mele petrecute undeva în trecut. Îndepărtat, probabil. Dar nu mă interesează. Nici măcar nu contează. […] nimic nu pot – sau nu vreau – să aduc la suprafață. […] Sunt singură. Iar? Nu știu. Ca întotdeauna. Probabil, posibil… Oare unde sunt? Oare cine sunt? […] Acum trăiesc nimicul.”

In prima parte am crezut ca sunt prea obosita sau sar prea multe pagini deoarece nu puteam sa inteleg de ce se trece de la o situatie la alta in care este acelasi personaj principal. Cam pe la jumatea cartii am inceput sa ma prind cam care ar fi viata reala si cea ireala. Romanul este foarte amplu si te tine bine de nu stii cei cu tine, abia spre final se afla adevarul si care anume este viata imaginara a Anei si care e cea reala. Desi si la final mai exista o faza in care am intrat in ceata si a trebuit sa recitesc capitolul pentru a intelege clar. O recomand cu mare drag, faptul ca ma derutat ma facut sami placa mai mult, deoarecema intriga sa o inteleg si nu ma plictisit o clipa.

O carte cu un final la care nu m-aș fi așteptat. Încă de la primele pagini am știut că o să fie o carte care merită citită și nu am rămas deloc dezamăgită. Mi-a amintit încă o dată cât de fragili suntem atunci când iubim din tot sufletul o persoană.

Roman psihologic cu multiple planuri pe care nu-l înțelegi decât după ce ai citit ultimele pagini. Recomand!

În Liberă! facem cunoștință cu Sara o scriitoare care încearcă să-și exorcizeze iubirea pentru Doru. Printr-un joc al sorții ajunge în barul El Sol din Dârste unde face cunoștință cu John (sau Gabriel pentru cei mult mai apropiați), la rândul său aflat într-o bătălie cu demonul iubirii pentru Ivone. Aceștia încep să-și clădească o nouă viață însă o primă fisură apare în clipa în care Sara observă o aparentă legătură a ei cu Ivone. Însă lovitura finală le va fi dată de aflarea veștii că Doru suferă de o boală autoimună. De aici Sara parcă urcă într-un tren ce o poartă înainte și înapoi între realitate și închipuire. Dar, evident, va trebui să aflați voi mai multe din carte!

Liberă! de Cristina Licu ascunde o poveste de viață tristă, cu multe accente reale, în care eroina duce o luptă continuă cu destinul, dar mai ales, cu ea însăși . De la început și până la sfârșit, asistăm la un "război" aprig între trecut și prezent, între realitate și fantasmă, între iubire și ură, între acceptare și respingere, între bine și rău. Povestea, narată la persoana I din perspectiva Sarei - eroina noastră - te invită într-o călătorie intensă printre cărările întortocheate și tumultoase ale vieții.

"Atunci când o poveste mă prinde, cert este faptul că nu mai pot lăsa cartea jos din mână până ce nu finalizez lectura. Opera despre care vorbim astăzi nu face excepție de la regulă, iar faptul că mi-a plăcut teribil de mult și că nu degeaba am stat o zi cu ochii în pagini nu pot fi decât primele semne că ceea ce am citit a fost bun, foarte bun."

Această carte e purtarea unei suferințe ca o ofrandă, cu gânduri ce sapă adânc în suflet frici, cu stări ce te spală în mii de contradicții, cu emoții ce te îngenunchează în fața neputinței; asta e povestea Sarei, scriitoarei ce vrea prin puterea cuvintelor deșirate pe foaie să se lepede de iubirea ce nu va mai fi, de acel Doru lăsat în anii care nu vor mai veni. Și totuși, Sara refuză adevărul din prisma altor viziuni, ea se ține semeni unei liane de acea realitate croită după propria-i minte, iar totul o aduce în pragul unei nebunii sintetice ce o ține pe o linie de plutire dintre adevăr și fantastic, dintre realitate și visare, între patologic și existența afectivă distorsionată de o respingere agresivă a corectitudinii.

Libera! este un roman in care actiunea este dozata gradat, culminand cu acceptarea unei realitati deloc comode pentru personajul principal, Sara. Intamplarile prin care aceasta trece capata in final un cu totul alt inteles, iar romanul de dragoste si autocunoastere are si accente politiste, condimentate cu talent de catre autoare.

In Libera! putem sa ne regasim cu iubiri pierdute sau neimpartasite la vremea lor, cu trairi profunde sau doar iluzorii, cu personaje puternice si delicate in acelasi timp. Mi-a placut cartea pentru realismul cu care autoarea ne-a prezentat-o pe Sara si pentru finalul surprinzator, inedit. Un roman ce trebuie citit de fiecare!

Plină de emoții, de prietenii false, de rude pierdute, de iubiri neîmplinite, „Liberă” este o lecție de viață despre încredere, în primul rând. Abia când ajungi la capătul puterilor, afli, în cele din urmă, cine ți-a fost sau nu alături în tot acest timp, cine te-a „săpat” și cine ți-a ținut spatele. Totul în carte m-a surprins, toate au fost legate foarte bine, iar singurul meu sfat este să citiți cartea fără așteptări și fără să vă chinuiți să înțelegeți ceea ce se petrece, doar bucurați-vă de lectură!

Povestea despre regăsire, iubire și toată durerea prin care trecem noi, fiind în locul Sarei mi-a plăcut. Demonii care au încercat-o i-am regăsit și eu uneori, toate astea dând un plus cărții. În goana sa nebună după uitarea trecutului, aceasta îl trăiește mai mult decât și-ar fi dorit, iar Doru, cel mai mare spoiler al cărții a pus amprenta definitiv pe ființa cu care a creat un adulter. Ultimele 100 de pagini m-au surprins foarte tare. Sara pe care o cunoaștem devine o persoană foarte instabilă. Finalul chiar m-a șocat, iar asta a fost un mare plus pentru carte.